Candidoza

(traducere și adaptare după articolul “Candidiasis” – Harvard Health Publishing)

Ce este candidoza?

Candidoza este o infecție cauzată de ciupercile Candida, majoritatea de catre Candida albicans. Aceste ciuperci se găsesc aproape peste tot în mediu. Unele pot trăi inofensiv alături de speciile „native” abundente de bacterii care colonizează în mod normal gura, tractul gastrointestinal și vaginul.

De obicei, Candida este ținută sub control de bacteriile obișnuite (numite comensale, care nu fac rău, ba chiar fac bine) și de sistemul imunitar al corpului. Dacă mixul de bacterii native este schimbat de antibiotice sau dacă caracteristicile mediului corporal în care se dezvoltă bacteriile native suferă schimbări în aciditate sau chimie, aceasta poate permite ciupercii să prospere și să cauzeze simptome specifice.

Candidoza poate afecta multe părți ale corpului, cauzând infecții localizate sau extinse, în funcție de persoană și de starea sa generală de sănătate.

Infecțiile cu Candida pot cauza simptome la persoanele sănătoase. De obicei, infecțiile cu această ciupercă sunt limitate la gură, zona genitală sau piele. Totuși, persoanele cu un sistem imunitar slăbit din cauza bolilor sau medicamentelor, cum ar fi corticosteroizii sau medicamentele anticancer, nu numai că sunt mai susceptibile la infecțiile topice, dar sunt, de asemenea, mai predispuse să experimenteze o infecție mai gravă.

Tipurile de candidoză dupa locul pe corp in care se manifesta includ:

Candidoza gurii — Aftoza este numele comun pentru o infecție bucală cauzată de ciuperca Candida albicans. Afectează suprafețele umede din jurul buzelor, în interiorul obrajilor, pe limbă și cerul gurii.
Esofagită — Infecțiile cu Candida ale gurii se pot răspândi la esofag, cauzând esofagită.
Candidoza cutanată (a pielii) — Candida poate cauza infecții ale pielii, inclusiv erupții de scutec, în zonele pielii care primesc puțină ventilație și sunt neobișnuit de umede. Unele locuri comune includ zona scutecului; mâinile persoanelor care poartă în mod obișnuit mănuși de cauciuc; marginea pielii de la baza unghiei, mai ales pentru mâinile expuse la umezeală; zonele inghinale și în pliul feselor; pliurile pielii sub sânii mari.
Infecții vaginale — Infecțiile vaginale cu Candida nu sunt de obicei transmise sexual. Pe parcursul vieții, 75% din toate femeile sunt susceptibile să aibă cel puțin o infecție vaginală cu Candida, iar până la 45% au 2 sau mai multe. Femeile pot fi mai susceptibile la infecțiile vaginale dacă sunt însărcinate sau au diabet. Utilizarea antibioticelor sau a pilulelor contraceptive pot promova infecțiile cu Candida. La fel și spălăturile vaginale frecvente.
Candidoza profundă (de exemplu, sepsisul candidozic) — În candidoza profundă, ciupercile Candida contaminează fluxul sanguin și se răspândesc în tot corpul, cauzând o infecție severă. Acest lucru este deosebit de comun la nou-născuții cu greutăți foarte mici la naștere și la persoanele cu sisteme imunitare extrem de slăbite din cauza bolilor sau medicamentelor, cum ar fi medicamentele anticancer. La aceste persoane, ciupercile Candida pot pătrunde în fluxul sanguin prin catetere, locurile de traheostomie, tuburile de ventilație sau rănile chirurgicale. Candidoza profundă poate să apară și la persoanele sănătoase dacă ciupercile Candida intră în sânge prin abuz de droguri intravenoase, arsuri severe sau răni cauzate de traume.

Simptomele candidozei

Candidoza cauzează simptome diferite, în funcție de locul infecției.

Candidoza gurii – aftele bucale — sunt pete albe, asemănătoare cu brânza, în interiorul gurii, în special pe limbă și palat și în jurul buzelor. Dacă încerci să razi această suprafață albicioasă, vei găsi de obicei o zonă roșie, inflamată, care poate sângera ușor. Poate exista piele crăpată, roșie, umedă la colțurile gurii. Uneori, aftele date de Candida sunt dureroase, dar adesea nu sunt.
Esofagita — Esofagita cu Candida poate face înghițirea dificilă sau dureroasă și poate cauza dureri în piept, în spatele sternului.
Candidoza cutanată — Candidoza cutanată cauzează pete de piele roșii, umede, cu scurgeri, uneori cu mici pustule în apropiere.
Infecții vaginale — Infecțiile vaginale cu Candida pot cauza următoarele simptome: mâncărime și/sau durere vaginală; cu scurgeri vaginale dense cu o textură brânzoasă; disconfort și senzație de arsură la nivel vaginal, mai ales dacă urina atinge zona; și durere sau disconfort în timpul actului sexual.
Candidoza profundă — Când Candida se răspândește în fluxul sanguin, poate provoca o gamă largă de simptome, de la febră neexplicată, la șoc și insuficiență multiplă de organe.

Diagnosticarea candidozei

Medicul tău va dori detalii despre istoricul tău medical. Vei fi întrebat despre dieta ta și despre utilizarea recentă a antibioticelor sau medicamentelor care pot suprima sistemul imunitar. Dacă medicul tău suspectează candidoza cutanată, te poate întreba cum îți îngrijești pielea și despre situațiile care expun pielea ta la umezeală excesivă.

Adesea, medicul tău poate diagnostica aftele, candidoza cutanată sau infecția vaginală printr-un simplu examen fizic. Totuși, dacă diagnosticul este incert, medicul tău poate obține o probă prin rașchetarea ușoară a suprafeței implicate pentru examinare sub microscop sau o poate trimite pentru cultură.

O cultură este deosebit de utilă dacă ai o infecție care revine după tratament. În acest caz, cultura poate ajuta la identificarea rezistenței la terapia antifungică obișnuită.

Dacă medicul tău suspectează că ai o boală medicală nedetectată care îți crește riscul de candidoză – cum ar fi diabetul, cancerul sau HIV – pot fi necesare teste de sânge sau alte proceduri pentru confirmarea sau infirmarea acestor suspiciuni.

Pentru a diagnostica esofagita cu Candida, medicul poate să aibă nevoie să te trimită la un specialist care poate examina esofagul cu un endoscop, un instrument flexibil care este introdus în gât și permite medicului să privească direct zona. În timpul acestei examinări, numită endoscopie, medicul va lua o probă de țesut (fie o biopsie, fie o “periere”) din esofagul tău pentru a fi examinată în laborator.

Pentru a diagnostica candidoza profundă, medicul tău va preleva o probă de sânge ce va fi cultivată în laborator, pe medii de creștere, în scopul identificării ciupercilor Candida sau a altor agenți infecțioși.

Durata estimată a candidozei

La persoanele altfel sănătoase care au afte, candidoză cutanată sau infecții vaginale, infecțiile cu Candida de obicei pot fi eliminate cu un tratament scurt (uneori o singură doză) de medicament antifungic. Cu toate acestea, la persoanele cu SIDA sau alte boli care slăbesc sistemul imunitar, infecțiile cu Candida pot fi dificil de tratat și pot reveni după tratament. La persoanele cu sisteme imunitare slăbite, candidoza poate fi mortală dacă trece în sânge și se răspândește la organele vitale.

Prevenirea candidozei

În general, poți preveni majoritatea infecțiilor cu Candida menținând pielea curată și uscată, folosind antibiotice doar sub îndrumarea medicului și urmând un stil de viață sănătos, inclusiv o nutriție adecvată.

Persoanele cu diabet ar trebui să încerce să își mențină glicemia sub control strict.

Tratarea candidozei

Tratamentul candidozei variază, în funcție de zona afectată:

Aftoza — Medicii tratează aftoza cu medicamente antifungice topice, cum ar fi nistatina (Mycostatin și altele) și clotrimazol. Pentru cazurile ușoare, o versiune lichidă de nistatină poate fi utilizată pentru clătirea gurii și înghițirea ei, sau un comprimat de clotrimazol poate fi dizolvat în gură. Pentru cazurile mai severe, un medicament antifungic cum ar fi fluconazolul (Diflucan) poate fi luat o dată pe zi pe cale orală.
Esofagita — Esofagita cu Candida este tratată cu un medicament antifungic oral, cum ar fi fluconazolul.
Candidoza cutanată — Această infecție a pielii poate fi tratată eficient cu o varietate de pudre și creme antifungice. Zona afectată trebuie să fie menținută curată și uscată și protejată de frecare.
Infecții vaginale cu Candida— Infecțiile vaginale pot fi tratate cu medicamente antifungice care sunt aplicate direct în vagin sub formă de comprimate, creme, unguente sau supozitoare. Acestea includ clotrimazol, miconazol, nistatină. Se poate folosi o singură doză de fluconazol oral. De obicei, partenerii sexuali nu trebuie să fie tratați.
Candidoza profundă — Această infecție începe de obicei cu un medicament antifungic intravenos, cum ar fi voriconazolul sau fluconazolul. Persoanele cu număr foarte scăzut de celule albe din sânge pot avea nevoie de un medicament antifungic intravenos alternativ, cum ar fi caspofungina sau micafungina.

Când să apelezi la un profesionist?

Sună-ți medicul ori de câte ori ai simptome de candidoză.

Femeile care sunt altfel sănătoase, se pot auto-trata pentru candidoza vaginală simplă.

Sună-ți medicul dacă persistă simptomele în ciuda terapiei locale sau dacă acestea revin curând după tratament.

Prognostic

De obicei, la persoanele sănătoase cu candidoză superficială, o infecție tratată corespunzător dispare fără a lăsa daune permanente. Candidoza superficială poate dura mai mult și este mai probabil să recidiveze la persoanele sub tratamente extinse de antibiotice.

La persoanele cu boli cronice sau sisteme imunitare slăbite, episoadele de candidoză pot fi mai rezistente la tratament și pot reveni după încheierea tratamentului.

La persoanele cu candidoză profundă, cele care sunt diagnosticate rapid și tratate eficient au cel mai bun prognostic, mai ales dacă infecția lor poate fi oprită înainte să se răspândească la organele majore.

Informații suplimentare:

Centreul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC)

http://www.cdc.gov/